Se crede că persoana sau grupul anonim Satoshi Nakamoto a creat nu doar prima criptomonedă modernă, dar și arhitectura de blockchain care face posibilă existența Bitcoin și a celorlalte criptomonede. Nakamoto a lansat blockchain–ul și criptomoneda Bitcoin în 2009.

Blockchain–ul Înaintea Bitcoin

Nu este nici un dubiu că Bitcoin este creația lui Nakamoto, însă blockchain–urile au fost inventate în cu totul alt moment și loc. Cu o generație înainte cartea albă a lui Nakamoto, un candidat pentru doctorat la Universitatea din California la Berkeley (California) pe nume David Chaum a subliniat baza de date de blockchain în dizertația sa, “Sisteme Informatice Consacrate, Menținute și de Încredere de către Grupurile Mutuale Suspicioase.” Asta se întâmpla în 1982, cu 27 de ani înainte de Bitcoin. Au mai existat baze de date descentralizate și înaintea lui Chaum, dar dacă ai fi vreodată la o emisiune de întrebări și răspunsuri și ai fi întrebat cine a inventat blockchain–ul, ar trebui să câștigi dacă răspunzi Chaum. Când a fost inventat blockchain–ul?1982.

Rețelele suspicioase ale lui Chaum nu au fost create special pentru susținerea valutelor digitale, însă conexiunea a fost evidentă. În baza muncii sale referitoare la tehnologia blockchain, Chaum a lansat o companie numită DigiCash în 1989 iar în 1995, compania a introdus o criptomonedă ce avea diverse nume precum digicash, eCash, sau cyberbucks.

Moneda digitală a DigiCash promitea să ofere multe din funcțiile criptomonedelor moderne printre care anonimatul se număra ca beneficiul cheie. Nici măcar guvernele nu puteau descifra transferurile criptate de eCash conform spuselor companiei. Chaum însă nu a reușit să convingă băncile să susțină proiectul, și fără o infrastructură de internet care se susțină tranzacțiile peer–to–peer ci doar cu bursele, proiectul nu a avut sorți de izbândă. DigiCash a falimentat în 1998.

Istoria Aproape Că Se Repetă

În 2008, istoricul tehnologiei de blockchain a devenit interesant când a apărut o lucrare de cercetare pe forumurile online de discuții. Lucrarea se numea “Bitcoin: Un Sistem de Monetar Electronic Peer–to–Peer” ce a fost atribuită lui Satoshi Nakamoto.

Experții spun că protocolul de blockchain evidențiat în lucrarea lui Nakamoto este în esență același cu cel al lui David Chaum. Singura diferență semnificativă este adăugarea mecanismului de consens Dovada Muncii pentru validarea blocurilor și pentru minarea monedelor. Cu toate acestea, cei mai mulți oameni cred că Satoshi Nakamoto a creat tehnologia blockchain.

Nakamoto a încărcat codul sursă al blockchain–ului pe SourceForge în 2008, astfel încât dezvoltatorii de software din întreaga lume să poată contribui la proiect. Primul blockchain modern a fost lansat în ianuarie 2009 împreună cu criptomoneda asociată, Bitcoin.

Pentru o vreme a părut că proiectul Bitcoin ar putea avea aceeași soartă nefericită precum DigiCash pentru că a durat peste doi ani ca Bitcoin să atingă valoarea simbolică de un dolar american și abia în 2017 valoarea unui Bitcoin a atins 1000 de euro. De atunci, valoarea monedei și–a păstrat volatilitatea urcând vertiginos pe un trend abrupt.

O Abundență De Blockchain–uri

Bitcoin a fost singurul blockchain și singura criptomonedă viabilă din lume timp de doi ani. În 2011, dezvoltatorii au lansat criptomonedele bazate pe blockchain numite Litecoin și Namecoin, ambele derivate ale proiectului Bitcoin. Peercoin a urmat în 2012. În anul următor, au fost introduse cinci blockchain–uri, inclusiv primul memecoin, Dogecoin.

Anul 2015 este iar un an important deoarece blockchain–ul Ethereum a fost introdus de către o echipă ce cuprindea și contribuitori la proiectul Bitcoin. Ethereum era diferit. Alte blockchan–uri existau doar pentru a susține criptomonede specifice însă Ethereum era introdus ca o platformă pentru rularea de aplicații descentralizate. Blockchain–ul Ethereum deține codul sursă executabil pe lângă date, astfel că el reprezintă fundația pentru mii de apalicații bazate pe blockchain. Flexibilitatea blockchain–ului Ethereum îl face ideal pentru NFT–uri și dApp–uri.

În prezent se experimentează mult cu variații ale arhitecturii de bază a blockchain–ului. Blockchain–urile mainstream se comportă bine la cantități mici dar când vine vorba de scalare au probleme în susținerea aplicațiilor la scală completă. Taxele de tranzacții cresc iar timpii de procesare se ridică de la ore la zile. Însă multe blockchain–uri noi includ soluții inovatoare pentru aceste probleme.

Cercetătorii continuă să experimenteze cu mecanisme de consens, coordonarea sublanțurilor paralele, blockchain–uri private și alte chestiuni tehnice. Cele mai multe criptomonede noi sunt introduse pentru a sprijini aplicații sau industrii specifice, nu pentru a servi ca înlocuitori de uz general pentru monedele fiduciare emise de guvern. Multe aplicații de blockchain noi nu au nimic de–a face cu criptomoneda. Acele aplicații beneficiază uneori de modificări ale arhitecturii blockchain de bază.

Chiar și în cazul în care guvernele lumii ar crea legislații care să elimine piața de criptomonede, aceste blockchain–uri în continuare ar avea funcții în sănătate, managementul identității, managementul lanțului de aprovizionare, divertisment și în alte domenii. Blockchain–urile sunt aici ca să rămână.